Dieta - suferindului de stomac

Cârtesc unii pacienţi când ies din cabinetul gastroenterologilor, reproșându-le în vârful buzelor că nu le-au dat medicamente pretenţioase pentru necazul lor de a avea ficatul gras. Așa e omul: este satisfăcut doar când medicul îi scrie un pogon de medicamente cu nume complicate. Asta îi dă senzaţia că a fost tratat cu atenţie de doctor. Așa că, în clipa în care me­di­cul pur și simplu le spune celor diagnosticaţi cu ficat gras că principala acţiune constă în schimbarea stilului de viaţă, pacienţii cârcotași cred că me­dicul a fușerit cazul lor. Indicându-le modificarea relelor obiceiuri de mâncare și sedentarismul, ei cred că medicii au vrut să scape de ei. Totuși, într-adevăr, când celulele ficatului s-au umplut cu grăsime, cea mai bună metodă de luptă cu steatoza hepatică este să faci mișcare și să-ţi schimbi regimul alimentar. Adică să împuţinezi grăsimile și dulciurile.

Trebuie știut că ficatul gras nu este cea mai simplă boală de ficat cum crede populaţia, ci este o maladie de la care pot porni afecţiunile grave hepatice cum ar fi hepatitele cronice, ciroza și chiar cancerul de ficat. Tocmai de aceea, este bine ca poporul să știe  ce e bine să mănânce și ce nu în condiţiile în care suferă de diverse maladii ale tubului digestiv.

Esofagul
Să începem cu prima parte a tubului digestiv, care este esofagul.  Ei bine, esofagul are de suferit dacă i se dau mâncăruri foarte condimentate. Și mai este un pericol! Esofagul nu se simte bine dacă este în contact cu mâncărurile sau băuturile foarte fierbinţi, situaţie care deschide ușa cancerului de esofag. Aceste contraindicaţii se referă la prevenirea bolii atât de des întâlnite de reflux gastroesofagian.

Cum se explică această boală? Sfincterul esofagian este acel mușchi, acel inel ca o supapă care acţionează lăsând să treacă alimentele și lichidele doar într-un sens, de la esofag spre stomac. Când sfincterul acesta, această supapă musculară, suferă de unele tulburări, mâncarea din stomac o pornește greșit pe contrasens, se întoarce din stomac prin esofag, până-n gură. Conţinutul gastric este acid și când trece invers aduce neplăceri mucoasei ce căptușește esofagul. Dar mucoasa esofagiană nu e adaptată să fie în contact cu mediul acid din sto­mac. Esofagul își schimbă mucoasa și celulele devin celule modificate, semănând cu celulele din intestinul subţire, așa-numitul esofag Barett.

Aceste modificări ale mucoasei pot duce la cancer esofagian. Apar fie arsuri pe mucoasă, fie leziuni, în cazul esofagitei de reflux. Oamenii predispuși la reflux gastroesofagian trebuie să evite alimentele care stimulează secreţia acidă în stomac cum ar fi supele concentrate, carnea, ciorbele. De fapt, cei predispuși la reflux gastroesofagian trebuie să adopte acel regim alimentar recomandat și celor cu ulcer. Cei cu neplăceri ale esofagului trebuie să evite alimentele care relaxează sfincterul esofagian, adică supapa musculară de la partea inferioară a esofa­gului. Iată alimentele ce trebuie evitate: ceapa, usturoiul, roșiile, vinetele, ciocolata, citricele, ananasul. Nu sunt recomandate sucurile de citrice, nici băuturile acidulate. Sunt de evitat și alimentele foarte grase care întârzie evacuarea stomacului. Alimentele rămase prea mult în stomac dilată și relaxează sfincterul, adică intrarea esofagului în stomac. Nu sunt bune nici jumările, nici costiţa afumată și, în general, nu sunt bune mezelurile. Sunt de evitat și vinul, dar și berea. Cei cu reflux nu trebuie să se culce imediat după cină. Ei trebuie să doarmă pe două perne pentru a ţine toracele mai ridicat.

Ulcer
Ce trebuie să mănânce bolnavul cu ulcer? Ei bine, el trebuie să aibă un regim alimentar identic cu cel în cazul suferinţei de reflux gastroesofagian. Este foarte important ca bolnavul de ulcer să se ferească de alimentele grase, picante și să întoarcă spatele vinului și berii. Laptele e bun pentru bolnavul de ulcer pentru că alcalinitatea lui neutralizează acidul din sto­mac. Dar cafeaua e contraindicată bolnavului de ulcer. Ce se întâmplă cu dieta celui care are gastrită cronică? Gastrita este inflamaţia stomacului. Alimentele prea sărate, ca și acel microb ticălos Helicobacter pylori generează zone inflamate ale stomacului unde mor celulele tinere responsa­bile cu regenerarea mucoasei sto­ma­cale. În locul acestor celule tinere moarte, din măduva osoasă vin celule stem care se transformă în celule de mucoasa stomacului. Dar aceste celule de stomac, născute în alt mod, sunt mai fragile și se pot canceriza. Mezelurile afumate, ca și peștele afumat ge­ne­rea­ză gastrite cronice. Sosurile, rân­ta­șu­rile conţin multe condimente și astfel stimulează secreţia acidă, dar dereglează și motilitatea, adică mișcările stomacului. Fumatul nu este nici el indicat pentru bolnavul de gastrită cronică. Diareea este cea mai deasă afecţiune a instestinului. Se declară a fi diaree scaunul foarte bogat în apă, de consistenţă extrem de scăzută. Scaunele trebuie să fie mai mult de trei pe zi. Diareea acută durează 7 zile. Diareea care persistă chiar spre 30 de zile se numește diaree cronică. Cauzele diareelor acute sunt bacteriene sau virale. Generează diaree și inflamaţii ale intestinelor, ca și situaţii de imunitate aberantă. În boala cu diagnosticul de colită ulcero-hemoragică sunt interzise lactatele. În enteropatia glutenică nu se mănâncă grâu sau produse pe bază de grâu. În caz de diaree sunt indicate brânzeturile, orezul, pastele. Sunt recomandate legume precum mazărea, fasolea verde, conopida, preparate ca soteuri și nu sub formă crudă. În diaree e bună carnea de viţel preparată rasol, friptură bine făcută, precum și peștele alb ca rasol sau la grătar. Sunt recomandate prăjiturile de casă și biscuiţii mai puţini dulci. În caz de diaree trebuie să se evite laptele dulce și dul­ciurile concentrate. Fiecare suferind trebuie să observe ce nu-i face bine și să respecte dieta recomandată.

FAZELE FICATULUI GRAS
? Prima fază a ficatului gras este steatoza hepatică. În această situaţie, celulele primesc prea multe grăsimi.
? Faza a doua, mai gravă, este apariţia inflamaţiei, faza numindu-se steatohepatită. Evoluţia bolii merge spre fibroză, adică acele întărituri ale ţesutului hepatic, precum cicatricele urâte. În zona de fibroză, ficatul nu mai funcţionează.
? Cercetările au arătat că din faza de steatoză, chiar și în inflamaţie, boala face pa­sul înapoi numai prin schimbarea dietei și a sedentarismului.